După cinşpe lecţii de groază, cînd, de fiece dată, curgeau apele pe mine ca dintr-o cişmea, şi-ncepusem să mîn maşina ca un pilot de curse (formula V), instructorul mă lăsase în pom. Şi se internase la „Babeş", pradă unui puseu de hipertensiune arterială, la care, mai mult ca sigur, contribuisem şi eu.
Şi rămăsesem pe mîinile mătuşă-mii, tanti...
Se afișează postările cu eticheta Iulian Pena-Pai. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Iulian Pena-Pai. Afișați toate postările
Povestea vorbei întrerupte
Ce le putea spune? Cum să înceapă? Dar parcă de început era vorba? Ce-i drept, era vorba şi de asta şi încă de multe altele. Bine, bine, dar cum să facă? Of, numai întrebările cît timp îţi mănîncă. Să nu mai spun de răspunsuri...
Cel mai bine era să intre, să aştepte să se facă linişte, să se uite la ei, la toţi, să spună cine era şi ce urma...
Paleopoveste
Anul 4523 î.e.n... Moş Gerilă înaintează gîrbovit prin nămeţi, pe o potecă ce duce spre Paleolitic. Deşi vîntul îi bate în faţă, îşi continuă drumul, împins parcă de o forţă nevăzută. Potrivit estimărilor, forţa este egală cu masa ori acceleraţia. Una din două. Moşul o alege pe prima: din lemn de nuc, cu 12 scaune, de Ilf şi Petrov... Afară s-a făcut frig; prima glaciaţiune...
De la zece pîn’ la zece
Grea durere mă apasă.
Nu sînt, zău, un simulant.
Să nu mor închis în casă
Intru în restaurant.
Că acolo-i lume multă
Chiar de vreau să plec, nu pot.
Cînd vorbesc, toţi mă ascultă
Şi cu toţi beau cot la cot.
De la zece pîn’ la zece
E deschis la orice bar.
Eu,...
Batog de rechin
Polisemia intervine deci în mod inevitabil.
A. Marino pag. 349
— Ia, mă, şi mănîncă! Ia aici! Semiotică, semiotică... Ei na, că m-am împotmolit!... Nu se mai înghite cu una cu două. Degeaba se tot leagă cuvintele între ele şi facem analiză pe text dacă lipseşte cu desăvîrşire...
Se poate recondiţiona bunul simţ?
Tratatele de psihologie parcurse în ultima vreme, nutrindu-mă cu cele mai recente descoperiri în domeniul atît de fin al proceselor din interiorul cel mai interior al fiinţei omeneşti, ajung la concluzia că unul din instrumentele păstrării integrităţii noastre morale este...
Deliciile solitudinii
Sînt un om. Asta e o primă concluzie după patru decenii de activitate în cîmpul vieţii. Dar, ceea ce nu găseşti în fiecare ogradă (vorba vine, locuiesc la bloc) este omul serios.
Ei, eu tocmai aşa ceva sînt: nici un fir de păr nu stă nici în...
Întru cinstirea poştaşilor de altădată
Cu mulţi ani în urmă aveam un poştaş care împărţea corespondenţa în mod democratic.
Se străduia să împartă scrisorile în aşa fel încît să nu nedreptăţească pe nimeni: dacă se-ntîmpla ca vreunul să nu fi primit de multa vreme nimic, arunca în...
Sfaturi preţioase
Am citit manuscrisul dv. cu cea mai mare atenţie. E de prisos să vă mai spun că sînteţi pe deplin stăpîn pe meserie, cunoscînd aproape la perfecţie tainele tehnicii şi artei literare. Nu vreau să vă flatez, este însă un adevăr incontestabil că îi aveţi la degetul...
Recenzentul pripit
Scofală, recenzentul grăbit şi în restanţă, Avea-n sectoru-i liric şi epic o balanţă Pe talgerele cărei punea contemporanii Şi greutăţi diverse: defuncţii şi titanii. Întîi zvîrlea pasajul, tăiat felii, pe-un talger. Apoi cu mînă iute şi simţu-i critic ager Pe discul dimpotrivă izbea cu nume grele,...
Capsa, sufletul comerţului
Niciodată nu se fîţîise Lola mai mult în faţa oglinzii, nu se privise cu de-amănuntul din faţă, spate, oblic şi perpendicular. Cel puţin aşa gîndea Laie, convins că nu linia paltonului probat o interesa, ci modul cum se asorta la fardul de pe obraz şi coafură....
Parabola broaştelor ţestoase şi a nepotului mult iubit
Trei broaşte ţestoase, morocănoase,aveau un nepot la capătul văii.Prin urmare, porniră să-l vadă pe rînd,judecîndsă-i ocolească pe răii care le-ar primejdui viaţa şi carapacea.Fără nepot ele nu-şi mai găseau pacea.Prima porni dimineaţa,dar se împotmoli într-un pogon cu varzăşi nu mai plecă,pentru...
Cînd eşti căţel ocazional
A fi căţel chiar şi numai cîteva zile pe an mi se pare un important avantaj faţă de cei incapabili să devină patrupezi vreodată. Mai ales cînd ocupaţia ta este să observi îndeaproape faptele, comportările şi spusele oamenilor.
...
Propoziţii (pc83)
• Vom dura şi noi prin ceea ce durăm, dar n-ar strica s-o şi scriem durabil.
• Să fim veseli la lucru, dar numai atît cît să nu plîngem după aceea.
• Munca este scara...
Cunoscătorul
Era un bărbat care atrăgea uşor atenţia: tînăr, negricios, cu mustăcioară, de statură înaltă, în floarea vîrstei, cum se spune la noi în cartier. Figura lui îmi plăcea, îmi inspirase de la început un interes pe care nu mi-l explicam, deşi, trebuie să spun,...
Vacanţă cu epigramiştii
Clubul „Cincinat Pavelescu’
Popas alpin
Înfometat şi cu sudori pe frunte
Ajunge omul — singur pe cărare —
La ultima cabană de pe munte
Unde citeşte: „Sînt plecat la mare!"
MIRCEA IONESCU—QUINTUS
Un turist comod
Eu în miracole nu cred.
Deşi mi-ar...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)