— Ce vă supără?
— Foarte multe!
— Adică?
— Mai întîi şi-ntîi, cînd sînt şi stau în casă — mai ales după orele de serviciu şi în timpul liber — simt cum se încarcă în mine atît de multă energie, încît, uitînd de toate treburile cotidiene, mă încordez la maximum, tremur din tot corpul şi-mi vine s-o zbughesc pe uşă afară...
— Un caz tipic de nevroză de suprasolicitare!
— Totodată, în relaţiile cu cei din familia-mi destul de numeroasă, să-mi trăiască — îndeosebi cu nepoţeii şi cumnatele care vin zilnic la bunica şi respectiv mămica, soacră-mea, care pentru schimbare de climă şi relief geografic montan s-a transferat la noi pentru o bună bucata de timp — mă pomenesc urlînd şi mursecînd...
— Cum mursecînd?
— Tremurînd aripile nazale, clănţănind şi strîngînd ameninţător din dinţi...
— Aaa! O explicabilă şi firească reacţie de apărare la agresiunea unor puternici stimuli externi... specifică, cei drept, mai mult regnului animal!
— Da, dar nu mă opresc aici! Ieşit brusc din casă, uneori cu uşă cu tot, o zbughesc direct în părculeţul din faţa blocului, dornic de a ajunge cît mai repede în aer liber şi de a simţi sub tălpi blana moale a ierbii, de a mirosi florile şi a profita de mîngîierile vîntului...
— Firesc, foarte firesc, dacă ţinem seama de sedentarismul activităţii de birou, de stereotipia îndeletnicirilor casnice... şi de efectul benefic al naturii!
— Eiii, dacă ar fi numai atît! Dar vedeţi dumneavoastră că în mine s-a mai dezvoltat şi un alt obicei...
— Care anume?
— Cel de adulmecare — cu multă precauţiune dar şi curiozitate — a locurilor pe unde calc...
— Şi acest fapt este explicabil, care în cazul dumneavoastră poate evidenţia, fie un mod subtil, rafinat, de a lua contact cu mediul ambiant, fie pur şi simplu, un tic nervos, dobîndit în ultimul timp!
— Şi dacă ar fi numai atît! Pentru că, atunci cînd sînt în asemenea stare de spirit, dacă îmi apare în cale vreo pisică ori vreun alt patruped îi fugăresc pînă la epuizare...
— Din totdeauna mişcarea şi alergarea în mijlocul naturii alături de factorii de mediu au fost prietenii sănătăţii omului!
— Păi în ultima vreme am mai făcut şi o criză de lombosciatică.
— Şi de cînd aveţi toate aceste probleme?
— De circa 6 luni tovarăşe doctor... de cînd m-am pricopsit cu-n cîine de casă, că de, acum este la modă...
(Perpetuum comic ’89, pag. 118)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu