Acum cîteva săptămîni am citit un articol deprimant în care se afirma că, după vîrsta de 40 de ani, numărul de celule nervoase pe care le pierdem în fiecare zi ajunge la cîteva mii... sau parcă la cîteva milioane. Cu două săptămîni în urmă probabil că aş fi ştiut exact dacă e vorba de mii sau de milioane.
Am discutat cu contemporanii noştri şi am aflat că şi ei îşi amintesc cu greutate unele nume, locuri şi date, cu o singură excepţie însă. Ei formează cupluri care, împreună, pot completa o propoziţie. Ce nu-şi aminteşte un partener, îşi aminteşte celălalt.
Eu şi soţul meu uităm exact acelaşi lucru în acelaşi timp. Mai rău e că el se foloseşte de asta ca să mă scoată din sărite.
Nu de mult ne petreceam vacanţa în Tel Aviv. Plimbîndu-ne pe stradă, am văzut un cinematograf la care rula un film cu un actor american foarte cunoscut. Numele lui era trecut în ebraică.
— Ia te uită, spuse soţul meu. Ăsta nu-i... cum îl cheamă?
— Iar începi? i-am replicat eu.
— A jucat în „Arthur", cu Liza Minnelli.
— Nu vezi că nu te-ascult? Fredonez ceva.
— Are haz tipul. Hai, ajută-mă! Cred că numele lui începe cu B.
— Ba nu începe cu B. De asta sînt sigură.
— Atunci cu ce începe?
— Nu ştiu.
Trebuie să fi mers în tăcere vreo 35 de minute înainte de a-i spune:
— Dudley Moore şi dac-ai să-mi mai faci asta să ştii că dispar din viaţa ta şi n-ai să mă mai vezi niciodată.
— Ce te burzuluieşti aşa? Săptămîna trecută nu mi-am adus eu aminte de Telly Savalas?
— Mare scofală! Dacă nu-mi aminteam eu cum îl cheamă pe cel de-al şaptelea pitic, te mai chinuiai şi acum.
— Bănuiesc că numele vecinului care locuia chiar lîngă noi, pe B-dul Holly, la începutul căsniciei noastre, nu contează, fiindcă mi l-am amintit eu.
— Eu luasem literele alfabetului la rînd. Sigur mi l-aş fi amintit cînd ajungeam la T.
— Uneori mă gîndesc că n-ar fi trebuit să ne căsătorim niciodată.
— Cum? Şi să nu-i mai avem pe Betsy, Andy şi pe... cel mic?
— Sper că glumeşti, începe cu S.
După cîteva minute, am zis:
— Matt.
— Hai să nu mai discutăm un timp, a propus soţul meu.
În româneşte de PETRU IAMANDI
(Perpetuum comic ’89, pag. 206)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu