Se afișează postările cu eticheta Ananie Gagniuc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ananie Gagniuc. Afișați toate postările
, ,

Caleidoscop umoristic (pc85)

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989. Trimiteţi-ne un comentariu
        • Comportarea sa urîtă se datoreşte unui complex. (E vorba de un complex zootehnic).

        • El are întotdeauna ultimul cuvînt în casă: „Aşa e, nevastă!"

        • Am auzit că te-ai apucat şi de pictură!
        — Da. Acum sînt critic de artă plastică!

        • În restaurant, eu intru primul. Aşa e politicos. Nevastă-mea intră după mine, dar seara, tîrziu, să mă ia acasă...

        • Spirit critic şi autocritic: să critici în spiritul criticii şi dacă n-ai fost suficient de aspru, să-ţi faci autocritică la critica adusă altora.

        • Transportul în comun — iată un mijloc de apropiere între oameni!

        • Nu numai nevoia te învaţă! Te învaţă şi belşugul, dar te învaţă la rău! (la rele).

        • A doua tinereţe este expresia optimistă a primei bătrîneţi.

        • Directorul:
        — Şi ce crezi că am pierdut că m-ai criticat în şedinţa de ieri? Iar tu ce-ai cîştigat? Ionescule, ai uitat dictonul „nimic nu se pierde, nimic nu se cîştigă, totul se... transferă!"...

        • — Tot ce-ţi pot spune în legătură cu vîrsta mea e că în 1975 eram cu 10 ani mai tînără!

(Perpetuum comic ’85, pag. 34)


, ,

Evoluţie

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989.
Ea, stea
El, iubiţel
Apoi
Amîndoi
El „Da"
Ea „Da"
Peste ani
Şi ani
El, plin de el
Către ea „Cea!"
Pe urmă
Scurmă
El purcel
Ea rea
Ea, belea
El, miel
Ea, nu vrea
El, să dea
În final
Scor egal
El „Pa”
Ea „Pa”

(Perpetuum comic ’82, pag. 247)





, ,

Metabolism

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989.

Toate organele se adunară
Să facă ordine interioară
Inima, principala piesă
Participa ca organ de presă
Şi trimiţînd ştirile prin sînge
Începu a se plînge:
— N-am oxigen de-ajuns!
— Cum?! sări un plămîn ca străpuns,
Mă iei drept fraier
Crezi că eu mă hrănesc numai cu aer?
Ia uite ce-a ajuns să ceară!
Tu ştii ce poluare e afară?
Ce să-ţi mai spun
De tutun...
Şi replica i se-ntrerupse
De un acces de tuse...
Ajunseră la inimă vorbele agere
Care, înroşindu-se, bătu în retragere
De teamă
Îi trimise o telegramă:
„Lun-dun
Fumatul nu-i bun.
Trimite-mi amoniac.
Stop!” (cardiac)

(Perpetuum comic ’82, pag. 223)



Persoane interesate