Nava se îndrepta spre aterizare. Aveai impresia că aproape întreaga capitală a venit s-o întîmpine. Reporterii de la radio şi televiziune, ca şi ziariştii, erau cuprinşi de o emoţie febrilă.
— Din clipă în clipă vom asista la oprirea navei în faţa tribunelor şi vom vedea feţele lor! izbucni un reporter.
— Nava rulează pe pistă! Cei prezenţi freamătă de nerăbdare! Este ca un vulcan înainte de erupţie! s-a auzit vocea altui reporter.
— Trăim clipe unice! Clipe unice din istoria universului!
— Atenţie; unul cîte unul ei coboară pe scara navei! Exact ca în ziua cînd omul a coborît pentru prima oară pe Lună!
— În sfîrşit, aurul peruan s-a întors acasă!
— Să lăsăm epitetele pompoase! Pe scurt, pe ecranele televizoarelor dumneavoastră au apărut eroii tuturor timpurilor şi popoarelor!
— Oare pămîntul nostru păcătos va avea cinstea să fie călcat de picioarele lor?
Nu, nu au reuşit să pună picioarele pe pămînt fiindcă lumea dezlănţuită i-a luat pe sus şi aşa i-a purtat în braţe, pînă în centrul capitalei. Pe toţi unsprezece. Componenţi ai lotului naţional de fotbal care a reuşit un meci egal cu reprezentativa Argentinei.
În româneşte de VITALIE TEODORU
(Perpetuum comic ’91, pag. 228)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu