Ieri, orele 2 p.m. în casele miresei din strada Gestionarilor s-a celebrat căsătoria domnişoarei Anda Carnemacră cu domnul Val Ciolan, naşi fiind domnul Costică Măcelaru, condamnat la trei ani cu suspendarea pedepsei şi domnul Nellu Frunză (zis Aprozar), judecat în stare de libertate, printre invitaţi aflîndu-se şi persoane, în special casnice, fără antecedente penale.
Deşi născuţi şi crescuţi la nr.4 şi 4 bis, tinerii căsătoriţi nu au avut şansa de a copilări împreună, întrucît mireasa a apărut pe lume cu şase ani mai devreme. Aşteptînd ca această diferenţă să dispară (între timp, domnişoara Anda şi-a pierdut, de cîteva ori, prin oficiul de stare civilă, calitatea de domnişoară, redobîndindu-şi-o apoi, de fiecare dată, prin hotărîre judecătorească), mirii şi-au propus, în cele din urmă, să facă pasul decisiv în momentul în care municipalitatea va rezolva şi mult promisa problemă a transporturilor în comun. Deoarece, însă, situaţia naşilor devenea cu fiecare zi tot mai precară şi cum nu exista nici un semn că evenimentul anunţat de municipalitate se va produce prea curînd, mirii au fost obligaţi să-şi aleagă, pentru nunta lor, o zi obişnuită, cu autobuze, tramvaie şi troleibuze supraaglomerate, funcţionînd după un orar numai de ele ştiut, fapt care a făcut ca nuntaşii să apară, la ora fixată, cam şifonaţi şi cu destulă dificultate. Ceremonia schimbării ghiulurilor, felicitările, dansul, friptura şi şpriţul au decurs normal, pînă cînd naşul cu suspendare, domnul Costică Măcelaru, a oferit tinerilor căsătoriţi darul său de nuntă — un tablou de Pallady, cumpărat pe timpul foametei. În momentul acela, mama miresei, într-un acces de mînie necontrolată, din care se putea înţelege că, dacă nu se aşteptase la o maşină, visase, din partea suspendatului, măcar un Lăstun, îi sparse acestuia, în văzul întregii asistenţe, pînza de creştetul capului, în timp ce mama mirelui, vară dulce cu naşul, încercînd, în învălmăşeala aceea, să salveze cel puţin rama, nu reuşi decît s-o prefacă-n surcele, pe care le strînse apoi cu făraşul.
Domnul Costică Măcelaru, ştiindu-se cu suspendare, a dat dovadă tot timpul de un calm desăvîrşit, iar la urmă, cînd şi ceilalţi se mai potoliră, a scos tacticos, din buzunarul de la piept, copia anunţului pe care-l plătise, pentru a doua zi, la mica publicitate: „Dau Pallady stare excepţională contra automobil condiţii similare".
Fiind plătit după tarifele speciale, anunţul a apărut, în ziarul de astăzi, cu chenar negru.
(Perpetuum comic ’91, pag. 96)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu