,

Reluarea muncii

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989. Trimiteţi-ne un comentariu
A fost şi birocratu-n concediu - l-am bifat. 
Şi iată-l, la ghişeu din nou e instalat, 
Reconfortat şi freş, cu forţe înzecite 
Şi pus acum pe treabă cît şapte pasă-mi-te. 
Îşi pune mînecare - funcţionar model! – 
Pe scaun se aşează (vizibil cu mult zel!)
— Mă rog, cine-i la rînd, cu glas mieros întreabă,
Iar dincolo de sticlă răsare-un om de treabă, 
Dar cam caricatură - cu cearcăne, urît, 
Cu mărul lui Adam blocat în gît, 
Cu o chelie mare, în curs de-ncărunţire 
Şi c-un profil - ca-n Hamlet - atîta de subţire
Că nici nu-l poţi vedea cu-o singură privire; 
Ca să-l zăreşti, se cere de cincisprezece ori 
Făptura-i filiformă cu ochiul s-o măsori 
Şi, chiar şi-atunci, nu-i sigur că văzul nu te-nşeală...
E-un spirochet, un zero, o sîrmă în spirală,
Un mizilic, o umbră, o transparenţă care 
Te miri că se mai ţine sărmana pe picioare. 
Tot nasul i-e o lamă, iar gura - pungă, creaţă, 
Tăiată-n jumătate de-un fel de strungăreaţă 
(Ca la Marin Sorescu, lipsesc... trei dinţi din faţă!) 
Aşteaptă birocratul, e mult prea răbdător, 
Concediul i-a pus nervii pe toţi la locul lor 
Şi totul e, tovarăşi, cînd stai să te gîndeşti, 
Atît: solicitanţii cu drag să îi serveşti!
— Eu, începu fantoma, am fost, acum o lună, 
Cu-o cerere de slujbă... Ţi-am înmînat-o-n mînă!
— Mă rog, şi care-i baiul? zîmbeşte birocratul. 
Cel’lalt, izbit de zîmbet, se clatină ca beatul... 
Auzi ce întrebare! Păi, el de ce-i aici?!
— Ascultă, zice moale, e vorba de-un servici, 
De-acela pentru care matale, fire bună,
Mi-ai spus: „Revino mîine!" - şi mîine e o lună 
De cînd aştept răspunsul şezînd sub gemuleţ,
Întreb, deci, de răspuns...
                — Aşa, zii, pe-nţeles! 
Cum te numeşti, matale?
              — Popescu D. Vasile.
— O clipă, să mă uit... Mda!... Eşti trecut la mine
Şi ţi-e înaintată suplica la birouri... 
Ai număr două’ş’patru urmat de trei zerouri...
E bine. Ai răbdare de vrei să intri-n pîine. 
Nu s-a primit răspunsul, aşa că vino mîine!

Acestea fiind zise, fantoma a plecat, 
Slăbit peste putinţă de-atîta aşteptat, 
Şi-n urma-i, birocratul un nou imbold 
Simţindu-se în stare de fapte - avîntat 
Ca omul după-o cură de aer ozonat...

(Perpetuum comic ’88, pag. 158)


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate