La tîrgul din Baku, un tătar încerca să vîndă unui armean un cal care şchiopăta vizibil. După o mulţime de exclamaţii, imprecaţii şi injurii, tîrgul fu încheiat pentru suma de o sută de ruble. După ce-i dădu o bancnotă, armeanul plecă cu armăsarul. Un mujic care asistase la vînzare se luă după el.
— Te-a tras pe sfoară, calul ăsta şchioapătă de mama focului.
— O, dar asta este cu totul firesc, răspunse armeanul. Chiar eu i-am bătut un cui în picior pentru a-i scade valoarea şi pentru a-l plăti mai ieftin.
Mujicul alergă atunci după tătar şi îi spuse:
— Te-a tras pe sfoară, căci, înainte de a-ţi cumpără calul, armeanul i-a bătut un cui în picior pentru a-l cumpără mai ieftin.
— Mă faci să rîd, răspunse tătarul. Eu am văzut bine şmecheria escrocului acela şi am fost încîntat. Asta mi-a convenit, căci, într-adevăr, calul meu şchioapătă, dar din naştere.
Auzind acestea şi încîntat de atîta şiretenie, mujicul se grăbi să se ducă să-i dezvăluie secretul armeanului. Acesta îşi ridică braţele spre cer şi continuă:
— Cum este posibil să existe astfel de escroci? Şi eu care aproape că începusem să am scrupule pentru că l-am plătit cu o bancnotă falsă de o sută de ruble...
În româneşte de VASILE MATEI
(Perpetuum comic ’88, pag. 194)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu