,

Anecdote IV (pc88)

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989. Trimiteţi-ne un comentariu

        — Alo! Îmi permiteţi să vă întreb ceva?
        — Acum!!! La ora 3 noaptea??
        — Vă mulţumesc. Chiar asta voiam să aflu.

*

        Vînzătorul n-avea să-i dea restul unui băieţel şi i-a propus:
        — Piciule, dă-mi 5 copeici şi-ţi voi da o rublă rest.
        — Uite, zece, daţi-mi 2 ruble.

*

        — Niciodată n-am să uit clipa, cînd la plajă am întîlnit-o pe soţia mea!
        — Vai, e atît de romantic!
        — Mai mult decît atît — eu credeam că ea este acasă cu copiii.

*

        — De ce nu te-ai căsătorit cu Mircea? E un băiat atît de fin. Miroase întotdeauna a parfum foarte scump.
        — Nu, dragă, îl prefer pe Gelu. El miroase totdeauna a benzină.

*

        Vorba dulce, mult aduce. A minciună.

*

        Dialog alimentar:
        — Drăguţă, cît m-ar costa 120 grame de zahăr?
        — Noi nu vindem cîte 120 grame, dră-gu-ţu-le. Aici nu-i farmacie.
        — Atunci, vă rog, daţi-mi condica de reclamaţii.
        — (dulceag) Cîte grame de zahăr doriţi?
        — 127 şi jumătate.
        — (cîntăreşte) Poftim, luaţi,

Culese de CORINA IRIMIN

(Perpetuum comic ’88, pag. 232)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate