Anecdote I (pc88)

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989. Trimiteţi-ne un comentariu
        Rabelais a lăsat următorul testament:
        — „N-am nimic. Datorez mult. Restul îl las săracilor!"

*

        Un compozitor s-a prezentat la Rossini cu un manuscris. În timp ce-l asculta, Rossini îşi scotea la fiecare trei minute pălăria, saluta şi o punea apoi la loc pe cap.
        — Vă este prea cald? îl întreabă compozitorul.
        — Nu, răspunse Rossini. Dar obişnuiesc să-mi scot pălăria cînd întîlnesc o veche cunoştinţă. Şi sînt atîtea în manuscrisul dumitale, încît trebuie să salut mereu!

*

        Se întîlnesc două „prietene".
        — Ce-am auzit? Te-ai măritat? Felicitările mele. E ceva serios?
        — Nu, dar e adevărat!

*

        — De ce te încăpăţînezi să nu crezi cînd îţi spun că nu sînt beat?
        — Atunci de ce persişti să pui pe pick-up un capac de cratiţă?

*

        — Poţi să-mi împrumuţi 1000 de lei?
        — Nu!
        — Vezi, asta n-am să ţi-o uit niciodată!
        — Dacă ţi-aş fi împrumutat, ai fi uitat!

*

        Un cetăţean vine la birou cu un ochi vînăt. Colegii îl întreabă:
        — Ce ţi s-a întîmplat?
        — Am sărutat o mireasă.
        — Dar cum poate fi un soţ atît de gelos, că doar se obişnuieşte să săruţi mireasa...!
        — Da, dar eu am sărutat-o la două luni după nuntă!

*

        Soţii sînt căsătoriţi numai de cîţiva ani. Într-o seară, soţia spune:
        — Dragule, în concediul următor aş vrea să mă duci într-un loc unde nu am pus încă piciorul!
        — Ce ar fi să faci o plimbare prin bucătărie?!

*

        Lîngă un ospiciu, un bărbat stă cu o undiţă în mînă, vrînd să pescuiască. Un nebun îl observă de mai multă vreme şi, printre uluci, îl întreabă:
        — Ce faci aici?
        — Pescuiesc.
        — De mult timp?
        — De zece ore.
        — Şi ce ai prins?
        — Nimic.
        Nebunul tace, gîndeşte o clipă, apoi spune:
        — Şi ce aştepţi ca să intri înăuntru?

*

        În fundul junglei un misionar întîlneşte un vrăjitor care bate de zor în tam-tam.
        — Ce s-a întîmplat fiule?
        — S-a întîmplat că nu mai avem apă!
        — Aha! Şi acum invoci ploaia?
        — Da de unde! Transmit semnalul să vie instalatorul!

*

        La o recepţie la care participă şi celebrul Talleyrand, o doamnă în vîrstă povestea că a fost la o ghicitoare.
        — Mi-a spus că am o viaţă lungă, încheie dînsa.
        — A observat şi ea? făcu Talleyrand cu nevinovăţie.

*

        Nevastă-mea era foarte nervoasă. Numai că doctorul i-a găsit un leac minune!
        — Un leac minune?
        — Da! I-a prescris ceva şi a adăugat că „dacă într-o săptămînă nu e vindecată, asta e un semn precis de bătrîneţe!"

Culese de IOSIF VIANU

(Perpetuum comic ’88, pag. 64)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate