Un tîrguşor aglomerat
De cei cu-afecţiuni renale,
Vacanţă, ape minerale...
E minunat.
Căsuţe, vile pitoreşti
Şi-un rîu cu unda ca de rouă
Ce taie staţiunea-n două
E Olăneşti.
De patru zile am sosit
Cam indispus în staţiune
Dar astăzi sincer vă pot spune
Că-s fericit.
Nu pentru că mă lecuiesc
C-o apă caldă şi amară
De-o boală strict imaginară
Ci că iubesc.
Iubirea-mi clocoteşte-n piept,
Ador o blondă, o păpuşă
Ce locuieşte cu-o mătuşă
Pe malul drept.
Desigur mi-a venit să plîng
De-o legitimă suferinţă
Cînd am găsit o locuinţă
Pe malul stîng.
Căci rîul care mi-a părut
Micuţ şi pur în prima zi
În scurt s-a dovedit a fi
De netrecut.
Şi vadul larg şi plin de glod
N-avea ca alte vaduri pietre
Şi doar la patru kilometri
Era un pod.
Şi mă gîndesc, biet suflet tandru
Cum să refac, în faptul serii,
Sublima melodramă-a Herei
Şi-a lui Leandru.
Tiranic rîu cu ape moarte
Tu mi-ai pricinuit cumplita
Tristeţe de-a-mi iubi, iubita,
Doar de departe.
Ofer ca Richard orice preţ
Drept care nu mai pot să tac:
Dau calitatea de burlac
Pentru-un podeţ.
(Perpetuum comic ’86, pag. 9)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu