Multiplele probleme de serviciu — planul de producţie, aprovizionarea şi desfacerea, investiţiile, protecţia muncii, chiar şi problemele personale ale oamenilor pe care îi conducea — păleau pe lîngă preocuparea sa majoră din ultima vreme, aceea a şoarecilor din vis.
— Ce însemnează cînd visezi şoareci, tovarăşa Lucica? o întrebase el pe secretară, vădit iritat.
— Tovarăşe director, se codi aceasta, nu vă pot răspunde pe loc, dar se rezolvă. Am să dau telefon acasă, la soacră-mea. E specialistă în vise şi vă informez imediat. Are o carte de vise formidabilă...
În aşteptarea răspunsului, tovarăşul director amînă şedinţa decadală de producţie cu şefii de secţie, renunţă să mai asculte raportul cu planul la zi şi-l trimise la plimbare pe delegatul ministerului, care făcea un control pe linie financiară.
— Şoareci în vis de vei vîna duşmanii îi vei alunga! îl informă secretara, păşind în vîrful picioarelor în cabinet. Prin vis şoareci de te vor urma, o pagubă vei avea...
Ultimele cuvinte le-a scos abia perceptibil, vrînd parcă să le înghită înapoi, nu care cumva să-l supere pe tovarăşul director, deşi, la urma urmelor, nu ea era vinovată că el visa şoareci.
— Ce să însemne asta? se zbuciumă tovarăşul Pisică. Practic, eu nu vînam şoareci în vis şi nici ei nu se ţineau după mine... Se făcea doar aşa că deschideam uşa unui dulap şi din el săreau valuri, valuri de şoareci din rafturi peste mine, iar eu, cu un scut format din mapa de corespondenţă, le param saltul. Apoi cădeau pe covor şi o luau la sănătoasa. „Şoareci de vei vîna, duşmanii vei alunga"... Dar ce duşmani, mă rog, am eu? Cine ar avea vreun interes să mă duşmănească şi de ce? Poate Ionescu, fiindcă i-am tăiat ieri două ore pentru întîrzieri repetate... „Prin vis şoarecii de te vor urma, o pagubă vei avea..." Pagubă, pagubă... Ia să vedem: nu cumva delegatul de la minister vrea să ne dea vreo amendă sau o penalizare?
Întrebarea aceasta, fără un răspuns concret, pusese stăpînire pe tovarăşul Pisică, urmărindu-l pînă şi în drumul spre casă, în timp ce conducea maşina.
— Fiindcă din altă parte, continuă el ideea, amenda nu are de unde să vină, deoarece pompierii, Sanepidul şi Inspecţia Energetică au fost săptămîna trecută în control şi au găsit totul în regulă... Nu se poate, îşi zicea tovarăşul Pisică strîngînd crispat volanul, nu se poate, trebuie să mai existe şi alte versiuni cu şoareci în cartea aia de vise.
În momentul acela, gîndul îi fu întrerupt de un obiect mişcător ce traversa strada, ceva ca un animal foarte mic, cu blană gri şi coadă...
— Doamne, Dumnezeule, un şoarece!
Pisică frînă brusc, fără să se mai asigure, şi se pomeni aruncat cu capul în parbriz: un camion, venit din spate, în mod inevitabil îl tamponase.
În dimineaţa următoare, cu un ochi învineţit, dar pe deplin edificat, tovarăşul director Pisică îl convocă pe juristul întreprinderii, poruncindu-i să dea mustrare cu avertisment secretarei, pentru că îşi neglijează sarcinile de serviciu şi se ocupă, în timpul producţiei, cu răspîndirea de superstiţii şi informaţii cu caracter mistic care aduc prejudicii oamenilor muncii. Iar cînd secretara veni plîngînd, cu decizia în mînă, să-l înduplece, tovarăşul director îi răspunse ferm:
— Tovarăşă Lucica, la noi în întreprindere nu are ce căuta misticismul! Şi să-i spui soacrei dumitale că nu face nici doi bani cartea ei de vise! Că eu nu păţeam ieri nimic, dacă nu era camionagiul ăla în spatele meu, că el m-a tamponat, nu un şoarece... Şi să ştii că eu nu sînt superstiţios, asta să-ţi intre bine în cap!
Telefonul ţîrîi scurt. Directorul ridică receptorul, supărat că fusese întrerupt.
— Alo, tovarăşe director Pisică? se auzi la celălalt capăt al firului. Aici locotenentul Popovici, de la circulaţie. Vreau să vă anunţ că obiectul acela era un şoarece, un şoarece de cîrpă. A fost depistat copilul care îl trăgea cu sfoară, de pe trotuar. Dar vina e a dumneavoastră, că aţi frînat brusc... Aşa că amenda şi daunele, musai să le plătiţi!
(Perpetuum comic ’83, pag. 18)
