Replici (pc82)

        • Căutăm viaţa în spaţiul extraterestru. Să ne bucurăm însă. Pe Terra există!

        • Pe poetul care îşi face mea culpa în proză, nu-l mai poţi crede ce spune în versuri.

        • Era foarte sensibil. Se simţea singur pe lume, iar în îmbulzeală, singur pe pămînt.

        • Nu te necăji că nu ţi-ai terminat încă opera. Poate îţi va veni gîndul cel bun s-o scrii de la început.

        • Eu i-am bătut în linişte! Ei au făcut scandal, ţipînd.

        • La unii chiar simplitatea ajunge complicat de simplă.

        • Prea multe „focoase" pe metru pătrat de... pace!

        • Un musafir care e pe punctul de plecare e mai mult decît binevenit!

(Perpetuum comic ’82, pag. 237)

Vezi toată postarea

Mică enciclopedie satirică

ANONIMĂ: Mesaj prin care autorul îşi ascunde numele, dar îşi dezvăluie adevărata faţă.

BĂRBAT: (care plăteşte pensie alimentară) Tată la fără frecvenţă.

COPIATUL: dintr-o carte: plagiat
din două cărţi: compilare
din trei cărţi: lucrare de doctorat
din patru cărţi: cea de-a cincea carte ştiinţifică.

DIVORŢ: un proces dureros prin care Amor se căzneşte să-şi ia înapoi săgeţile.

ECHILIBRU: taina beţivului.

FEMEI: societate în care se nasc şi se materializează ideile despre modă.

GURA: organ al capului care tăinuie ceea ce vede ochiul.

HARPA: pianul după strip-tease.

INTELECTUAL: persoană care termină sîmbăta sau duminica lucrul pe care nu l-a terminat în cursul săptămînii.

LANŢUL: secretul ataşamentului cîinelui faţă de om.

MĂRUNŢIŞURI: lucruri pe care le-au realizat alţii.

NEPOŢI: generaţia a treia de educaţia căreia se ocupă prima generaţie.


OGLINDA: instrument primitiv cu ajutorul căruia femeile întîrzie la întîlnire.

PLAGIAT: unica formă de furt prin care hoţul se trădează, scriindu-şi numele.

REPETIŢIE: spectacol în care principalul personaj este regizorul.

STRĂBUNICA: de trei ori doică.

TESTAMENT: mandat poştal de pe lumea cealaltă.

UNDIŢĂ: dispozitiv la capătul căruia cîteodată mai sînt şi peşti, iar la celălalt capăt stă întotdeauna un fraier.

UMĂR: zid după care flecăresc bîrfitorii.

VECINI: oameni care ştiu despre noi mai multe decît ştim noi înşine.

ZGÎRÎIE-NORI: stradă aşezată vertical.

În româneşte de Gh. Sabău

(Perpetuum comic ’82, pag. 236)

Vezi toată postarea

Reţetă pentru o casă fericită

         „Al meu, deşi e director general, spuse, printre dinţi, soţia directorului general, trebuie să-şi scoată pantofii în hol. Dacă mi-ar umbla pe covor cu pantofii plini de noroi, l-aş goni! Într-o familie de intelectuali trebuie respectate anumite rigori. Aşa îl învăţa şi mama pe tata, ţin minte că avea chiar o vorbă: Cine nu e scos ca din cutie e un om de nimic, un vagabond! Şi avea dreptate, de aceea îi urmez şi eu învăţătura. Casa nu este piaţa satului, de aceea trebuie să-i asigurăm o ambianţă agreabilă, familială, prin toate mijloacele. La nevoie, prin forţă! Al meu, de pildă, a încercat să fumeze acasă. Asta nici să nu-ţi treacă prin cap, dragule, i-am spus, fumatul este permis doar la cafenea. Ce s-ar întîmpla cu perdelele noastre? Ai uitat că în tinereţe am suferit de bronşită? Bărbaţii sînt, pur şi simplu, nişte egoişti. Se gîndesc numai la ei. Ar fi în stare să transforme casa în cîrciumă fără măcar să roşească. Ei bine, eu nu permit să mi se murdărească frumuseţe de casă şi nici să mi se afume. Cît despre băutură, nici nu discut! Pe prieteni şi pe colegi, îi dau afară. Oamenii ăştia se instalează în sufragerie, vor să li se dea atenţie, să fie serviţi cu gustări şi nu le tace gura o clipă. Nici prin gînd nu le trece că vrei să urmăreşti serialul la televizor. Aşa că am fost foarte hotărîtă în pretenţiile mele şi de-atunci trăim liniştiţi. Directorul general îşi scoate pantofii în hol fără să rostească o vorbă. Înainte de masă, se spală pe mîini, iar după cină, spală vasele. E conştient că o familie civilizată nu este o groapă de gunoi.
        Da, l-am educat pe soţul meu şi asta mă bucură, deoarece este un om de mare perspectivă. Deşi abia a ajuns la vîrsta mijlocie, are talent şi ambiţie. Nu scrie nicăieri că va muri director general! N-ar fi exclus ca într-o zi să ajungă ministru adjunct, poate chiar ministru plin. Drept să spun, acesta e şi ţelul meu, visul meu: să-l văd ministru! Pe mine, cariera asta nu m-ar supăra deloc... Dar şi atunci, da, da, şi atunci i-aş spune: Ministru sau nu, scoate-ţi pantofii în hol! Să nu-mi faci mie speluncă din casă, că stricăm prietenia. Casa trebuie să fie lăcaşul păcii, al liniştii şi al înţelegerii reciproce. Nu strîmba din nas şi scoate pantofii!

Traducere de Karel Patha

(Perpetuum comic ’82, pag. 235)

Vezi toată postarea

De bună voie şi neştiut de nimeni

        A întrebat-o dacă vrea să fie soţia lui.
        A răspuns NU, dar s-a gîndit că DA.
        A întrebat-o dacă-i sînt simpatici părinţii lui.
        A răspuns DA, dar s-a gîndit că NU.
        A întrebat-o dacă vrea să facă nuntă cu fast.
        A răspuns NU, dar s-a gîndit că DA.
        A întrebat-o dacă e mulţumită cu leafa lui.
        A răspuns DA, dar s-a gîndit că NU.
        A întrebat-o dacă ţine neapărat să-şi petreacă luna de miere la mare.
        A răspuns NU, dar s-a gîndit că DA.
        A întrebat-o dacă i-ar conveni un apartament cu două camere.
        A răspuns DA, dar s-a gîndit că NU.
        A întrebat-o dacă nu vrea să se căsătorească mai bine cu altul.
        A răspuns NU, dar s-a gîndit că DA.
        A întrebat-o dacă vrea să-i cumpere un inel cu briliante.
        A răspuns Da şi s-a gîndit că DA.

(Perpetuum comic ’82, pag. 234)

Vezi toată postarea