Pentru şedinţa convocată joi
Cînd vom analiza trimestrul doi
Cu sarcinile pe compartimente
În cifre comparate şi-n procente,
M-am pregătit în stilu-mi predilect
Să critic exigent, la obiect,
Aspectele ce riscă să devină
Abateri grave de la disciplină
Întîi dezvolt prezumţia că cine-i
Adept de neclintit al disciplinei
Îşi va-nsuşi ideea structurată
Că doar o disciplină avansată
Va repurta victorii adecvate
(Aici mai bag şi cîteva citate
Despre destoinicie şi virtute,
S-ajung la şapte, maxim opt minute)
Atac apoi carenţa respectivă
Incriminîndu-i latura nocivă
Ce ne provoacă mari dificultăţi
În dauna întregii unităţi,
Din cauza unor tovarăşi care
Nesocotind problema ca atare,
Ignoră însăşi cota ei majoră
(Şi dă-i şi trage-i, preţ de-un sfert de oră)
Voi încheia, aşa cum e normal,
Subliniind aportul personal
Pe linia-ntăririi neclintite
A disciplinei liber consimţite
Pe fondul unei etici viguroase
(Sper să-mi ajungă cinci minute, şase...)
CE-aţi spus? Că iau cuvîntul, mai degrabă,
Aşa, de formă, să mă aflu-n treabă?!
Ei, ca să vezi! Şi ce nu-ţi place-anume?
A! ...că nu am dat nici fapte şi nici nume.
Mă rog, mi-o fi scăpat acest aspect
La urma-urmei, nimeni nu-i perfect.
Dar, ia stai! Astea-s chestii puerile
Că pînă joi mai sînt vreo patru zile
Şi-n astea patru zile care trec
Ce? n-o că calce careva pe bec?!
(Perpetuum comic ’85, pag. 96)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu