Fotbal minut cu minut

        În primele 5 minute nu s-a întîmplat nimic, doar vecinului meu i-a căzut talanga pe picior şi a dat un urlet frumos care s-a auzit pînă în celălalt judeţ. S-au oprit şi jucătorii, crezînd că e vreo indicaţie de pe margine, a antrenorului.
        În următoarele 10 minute s-a întîmplat că a trebuit să prindem limba tălăngii, ceea ce a stîrnit un viu interes la peluză, foarte mulţi dintre suporteri venind cu sfaturi; unul a dat o fugă pînă acasă, că avea maşină, şi a adus la poarta stadionului o talangă nouă, cu vacă cu tot, dar nu l-au lăsat să intre pe motiv că vaca nu avea bilet.
        În următoarele 15 minute ne-am uitat pe teren să vedem dacă medicul reuşeşte să-l convingă pe unul dintre jucători că un om leşinat nu pomeneşte de mamă; în general nu pomeneşte nimic, tace ca peştele şi i se vede albul ochilor. Jucătorul s-a ridicat greu şi s-a îndreptat spre vestiar... unde îl aştepta soţia să-l anunţe că au musafiri. A revenit în teren, a ochit un adversar cu capul mai mare şi a sărit cu el la minge: adversarul a avut după aceea capul şi mai mare, iar jucătorul în cauză a avut un cartonaş roşu. I-a spus arbitrului: „Săru-mîna, baciule, să ai noroc la plecare!". Apoi s-a dus să se echipeze, fără bocanci şi jambiere. Repriza s-a încheiat mai repede cu un minut fiindcă arbitrul şi-a pierdut mazărea din fluier.
        În a doua repriză s-a întîmplat că ai noştri au obţinut o lovitură de la 11 metri! Cum nu se înghesuia nimeni s-o execute, s-au oferit cîţiva din tribună. Pînă la urmă a tras cel mai curajos şi fără frica lui Dumnezeu, un junior, şi a înscris, ceea ce ne-a lăsat laţi de uimire fiindcă pe stadionul nostru nu mai văzusem 11 metri transformat de mult, nici cel mai bătrîn de la peluză nu-şi aducea aminte şi era bătrîn de tot, şi-i bîţîia abitir capul cînd dădea cu zarurile, că juca table cu unul tot de vîrsta lui, dar căruia nu-i bîţîia capul, îi tremura buza de jos...
        Cu 10 minute înainte de final i s-a stricat altuia hîrîitoarea şi asta n-a mai putut s-o repare nimeni. Cu două minute înainte de sfîrşitul partidei, adversarii au marcat un gol perfect din ofside şi celui cu talanga iar i-a scăpat limba. Am trimis după altă vacă, dar nu s-a mişcat nimeni; unul a promis că-şi înzestrează căţelul cu falangă pentru următorul meci, dacă o trăi, căţelul, nu el, suporterul. Am plecat frumos acasă şi ne-am oprit la o bere unde am comentat partida de table. Ăla care spune că un meci de fotbal îţi poate declanşa un infarct la inimă sau alte organe, e un mincinos.

(Perpetuum comic ’86, pag. 91)