specific pentru că puteam să spun
draga mea broască sau draga mea
anvelopă de automobil
îţi declar cu mîna pe coastele învelitoare
ale inimii mele
(nu cu mîna pe conştiinţă cum te-am obişnuit
conştiinţa fiind ceva mai abstractă
şi mai nedureroasă)
că nimic şi niciodată
nici avalanşe, nici trăznete
nici scumpirea usturătoare a briliantelor
nu mă vor determina să te iubesc
mai puţin
dragostea mea va fi nebună şi
inoxidabilă
(mărturiseşte că puţini te-au curtat astfel)
schior pătimaş voi urca după tine în rai
şi voi sări fără ezitare
în prăpastia iadului
bătînd recordurile mondiale ale prostiei
draga mea iubită
iubita mea dragă
sentimentul meu de beton nepieritor
material din care se construiesc monumentele
îţi jur aşa cum numai un condamnat
care n-a mai fost condamnat niciodată jură
să-ţi fiu
- ce naiba să-ţi fiu? -
să-ţi fiu ce vrei tu pînă la moarte
şi un pic după aceea
(Perpetuum comic ’86, pag. 77)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu