precum Creangă şi Caragiale, Eminescu şi Arghezi,
satira şi umorul românesc,
cunoscînd o adevărată renaştere
în anii prefacerilor revoluţionare din ţara noastră,
ca părţi integrante ale literaturii şi artei acestor ani,
au intervenit activ în viaţa socială,
împlinindu-şi astfel misiunea nobilă, încredinţată de partid
de „a curăţa pădurea de uscături,
pentru a-i permite să crească nestingherită, viguroasă".
O întreagă pleiadă de scriitori şi artişti
s-au format în acest climat al spiritului revoluţionar combativ,
intransigent faţă de mentalităţile vechi, retrograde,
pentru afirmarea virtuţilor omului nou.
(Perpetuum comic ’84, pag. 3)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu