,

Mică enciclopedie satirică

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989.
ANONIMĂ: Mesaj prin care autorul îşi ascunde numele, dar îşi dezvăluie adevărata faţă.

BĂRBAT: (care plăteşte pensie alimentară) Tată la fără frecvenţă.

COPIATUL:
dintr-o carte: plagiat
din două cărţi: compilare
din trei cărţi: lucrare de doctorat
din patru cărţi: cea de-a cincea carte ştiinţifică.

DIVORŢ:
un proces dureros prin care Amor se căzneşte să-şi ia înapoi săgeţile.

ECHILIBRU:
taina beţivului.

FEMEI: societate în care se nasc şi se materializează ideile despre modă.

GURA: organ al capului care tăinuie ceea ce vede ochiul.

HARPA: pianul după strip-tease.

INTELECTUAL: persoană care termină sîmbăta sau duminica lucrul pe care nu l-a terminat în cursul săptămînii.

LANŢUL:
secretul ataşamentului cîinelui faţă de om.

MĂRUNŢIŞURI: lucruri pe care le-au realizat alţii.

NEPOŢI: generaţia a treia de educaţia căreia se ocupă prima generaţie.


OGLINDA: instrument primitiv cu ajutorul căruia femeile întîrzie la întîlnire.

PLAGIAT: unica formă de furt prin care hoţul se trădează, scriindu-şi numele.

REPETIŢIE: spectacol în care principalul personaj este regizorul.

STRĂBUNICA: de trei ori doică.

TESTAMENT: mandat poştal de pe lumea cealaltă.

UNDIŢĂ: dispozitiv la capătul căruia cîteodată mai sînt şi peşti, iar la celălalt capăt stă întotdeauna un fraier.

UMĂR: zid după care flecăresc bîrfitorii.

VECINI: oameni care ştiu despre noi mai multe decît ştim noi înşine.

ZGÎRÎIE-NORI: stradă aşezată vertical.

În româneşte de Gh. Sabău

(Perpetuum comic ’82, pag. 236)


Persoane interesate