Doi pescari stau pe malul aceluiaşi lac. Amîndoi au aceleaşi mulinete, aceleaşi pălărioare de doc alb, tip „Porumbel/Harghita", aceeaşi momeală, aceleaşi numere la pantofii de tenis, aceleaşi găuri în talpă, aceleaşi bătături,
Nevestele lor se coafează la aceeaşi marcă de coafeză,
Aceleaşi chiuvete tip „Voinţa/Faianţa-/Constanţa", în aceleaşi bucătării de 2,47/1,99 m., aceleaşi televizoare cu programe absolut identice, fără bideu şi fără ferestruică de aerisire în baie,
Acelaşi tip de hîrtie igienică şi acelaşi parizer ca o ţeavă de tun roz învelită în folie de plastic,
Aceleaşi biciclete pur sînge,
Acelaşi pantaloni scurţi proveniţi din nişte vechituri retezate cu acelaşi tip de foarfece în formă de X,
Amîndoi mestecă ceaiul cu aceleaşi linguriţe în acelaşi sens, în aceleaşi ceşti, la aceeaşi oră indicată de aceleaşi mărci de ceasuri,
Aceeaşi realitate insistentă şi acelaşi respect faţă de semnele de circulaţie, aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorii,
Aceleaşi scaune de pescuit tip F—458/352—r.t.7.
Acelaşi puls, acelaşi amurg, acelaşi fum în zare scos de întreprinderea T.R.M.S.W.D.J.L.I.B.G.V.,
Doi pescari absolut identici pescuiesc în acelaşi lac,
Unul prinde un clean şi unul prinde o broască. Ha, ha,
dovedind încă odată că lucrurile perfect asemănătoare poartă o mască perfidă pe dinăuntru.
(Perpetuum comic ’82, pag. 171)