lui MIHU DRAGOMIR
(Inedit)
De la o vreme dai cu coasa-n noi
Rărindu-ne, cumătră uricioasă;
Ai vrea să mă găseşti bolind pe-acasă,
Dar n-avem vreme de murit - şi-apoi,
Cunoaştem altă cîrmă mai frumoasă,
Mai tînără şi mai mlădie-n boi
Privind genis cu ochii amîndoi –
Ea - viaţa - să murim nici că ne lasă...
Pe urmă, treburile noastre-n toi
Nu le-am lăsa nici morţi (sau poate-ai vrea să
Le-acoperi tu c-un fleac de muşuroi?...)
Vezi-ţi de nas şi umblă sănătoasă!
Cumătră moarte, nu-mi căta război,
că pentru tine n-avem loc la masă.
(Perpetuum comic ’83, pag. 87)