, ,

Idei trăsnite

URZICA - Revistă de satiră şi umor românesc şi universal editată în România în perioada comunistă între 1949-1989. Trimiteţi-ne un comentariu
        Promoţiile ultimilor ani trec prin momente foarte grele în încercarea de a-şi găsi locuri de muncă, faţă de ce proaspeţii absolvenţi sînt nevoiţi să-şi aplece mult privirile asupra posturilor disponibile.
        Mi-am dat seama de aceasta în timp ce luam parte la ceremonia acordării diplomelor; fără să vreau, am auzit un grup de părinţi discutînd despre planurile copiilor lor, după terminarea facultăţii.
        — Ce are de gînd să facă fiul dv? a întrebat o mamă.
        — Păi, a terminat ştiinţele economice şi se va angaja şofer pe un taxi. Considerăm că are mare noroc să lucreze ca şofer de taxi imediat după absolvirea facultăţii.
        — Probabil că aţi avut o pilă.
        — Da, de ce să n-o spunem, soţul meu cunoaşte un tip care e proprietarul a trei taxiuri. La început, fiul meu spunea că vrea să aibă taxiul lui dar, după ce a bătut trotuarele cîteva luni de zile, şi-a dat seama că în branşa taxiurilor nu contează ce cunoşti ci pe cine cunoşti.
        — Dar fiica dv., Gertrude, ce vrea să facă?
        — Păi, a terminat filologia şi i s-a oferit deja un post de chelneriţă la restaurantul lui Howard Johnson. Dar ea se ambiţionează să ajungă vînzătoare la magazinul lui J.C. Penney. Am avertizat-o să nu-şi facă prea mari iluzii fiindcă am auzit că J.C. Penney nu angajează decît vînzătoare cu doctoratul luat.
        — Fiul meu Harry a avut mare noroc. În ultimul an, la drept, a fost recrutat pentru un post excelent.
        — La o firmă particulară de avocaţi?
        — Nu, la poştă, ca sortator de corespondenţă.
        — Trebuie să fiţi tare mîndră de el.
        — Da, cei şapte ani de sacrificiu n-au fost în zadar. Fiica dv. nu a terminat cumva belle-artele?
        — Ba da. A terminat prima.
        — Şi acum ce vrea să facă?
        — A avut cîteva propuneri foarte avantajoase, dar cea care o interesează cel mai mult este vînzarea de reclame prin telefon la ziarul local.
        — Tare-aş vrea să-l întîlnească pe fiul meu. A terminat biologia şi o să lucreze la spaţii verzi.
        — Cu mare plăcere, dar vorbeşte cu un băiat care tocmai a terminat geografia şi speră să se căsătorească la toamnă, dacă o să reuşească să obţină un post de steward pe avioane.
        — Sam, ce are de gînd să facă fiul tău, acum că a devenit inginer constructor?
        — I-a pus Dumnezeu mîna-n cap. Vara trecută a lucrat, în orele libere, la o staţie de benzină şi patronul a fost atît de entuziasmat de eficienţa lui, încît acum i-a oferit o slujbă permanentă. De l-ai vedea ce repede schimbă cauciucurile!
        — Se pare că toţi am avut noroc cu copiii noştri, a zis o mamă. Avem o vecină care a absolvit facultatea de administraţie publică summa cum laude şi a refuzat toate posturile oferite pînă acum.
        — Şi ce i s-a oferit?
        — Un post de taxator pe autobuze, dar l-a refuzat. Susţine că pregătirea ei profesională îi dă dreptul că fie cel puţin dispecer.
        — Nu mai spune! Puştii ăştia au nişte idei trăsnite. Habar n-au ce-nseamnă să porneşti în viaţă în ziua de azi!

În româneşte de PETRU IAMANDI

(Perpetuum comic ’87, pag. 203)


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate