În curtea unui tăbăcar
stăteau alături două piei:
una de leu, cealaltă de măgar.
Şi măgăreasca piele glăsui: — Vecine,
mai vezi diferenţa între tine şi mine?
Avu măreţia-ţi de-o viaţă vreun rost
cînd despre noi amîndoi
astăzi se spune „A FOST"?!
Cealaltă piele pusă la uscat
dădu răspunsul răspicat:
— Faci o confuzie... (Poate firească
pentru o judecată măgărească.)
E una să se spună: „A FOST în viaţă LEU,
şi ca un LEU s-a comportat mereu,
şi-i altceva (e tragic!) să se repete iar:
„A FOST întreaga viaţă un MĂGAR!"
(Perpetuum comic ’82, pag. 17)