Minunatul lapte de pe planeta Rubicondia

         De curînd, fiind trimis în interes de serviciu pe planeta Rubicondia, am avut fericirea să gust din minunatul lapte rubicondian, un adevărat elixir ai vieţii. Acest lapte, fiind la fel de nutritiv ca oricare alt lapte, are, după caz, gust de vin, bere, ţuică, votcă, whisky, producînd şi starea de euforie corespunzătoare, fără să aibă efecte nocive asupra ficatului, rinichilor şi asupra altor organe, fără să producă toate efectele dezastruoase ce le aduce alcoolul, fără să diminueze capacitatea intelectuală şi puterea de muncă, fără să ducă la tragicele internări în clinicile de dezalcoolizare. În localuri, clienţii se servesc direct de la vaci, la fiecare fiind specificat ce fel de lapte conţine, în funcţie de rasa şi vîrsta animatului. Ugerele prevăzute cu robinete cuprind cele mai alese şi mai selecţionate soiuri nobile şi plebee de vinuri autohtone sau străine. Doreşti un vin tămîios, te adresezi unei anumite vaci (din păcate nu mai ţin minte care anume), doreşti un Sîmbureşti, un Cotnari. Murfatlar, Pinot Noir, Malaga, Madeira, Vouvray, Veuve-Cliqot, Beaujoiais, Porto, Mosselle, Carmel sau un whisky Haig, Ballantine’s, Johny Walker, Teacher’s. Passport Scotch, White Horse, Queen Anne sau un coniac Courvoisier, Hennessy, Bisquit, V.S.O.P., Zarea, sau o vodca Smirnoff, Moskovskaia, Krepkaia, Stolicinaia, n-ai decît să te uiţi cu atenţie, la etichete şi ai tot ce doreşti. Vacile sînt profilate, în general, pe vinuri şi whisky. Caprele furnizează cele mai alese coniacuri şi vinuri, iar oile, unele rase mai alese, şampanie, iar celelalte Adio-mamă, Te zăresc printre morminte, trascău, ţuică, secărică. Cele mai căutate sînt vacile trecute de o sută de ani, care dau vinuri vechi, extrem de preţioase, ce se servesc mai ales la recepţii, banchete şi alte ocazii oficiale.
        Copiii sug încă de mici aceste băuturi minunate, nu plîng deloc ci, dimpotrivă, sînt mereu veseli. Chiar şi cînd le cresc dinţii, cîntă, chiuie şt se simt foarte bine. Şi viţeii, iezii, mieii sînt nespus de veseli, cresc foarte repede, iar taurii, berbecii şi ţapii îşi fac pe deplin datoria, fiind mereu bine dispuşi.
        Neexistînd nici un motiv ca laptele să fie interzis în vreo împrejurare, se bea şi în timpul lucrului şi în timpul celor mai grave şedinţe, beau şi cucoanele la ceaiuri, lapte de toate felurile, şi la maternităţi beau lehuzele, alături de doctori, surori, asistente, femei de servici, beau şi sanitarii de la morgă, beau şi muribunzii pînă în ultima clipă, plecînd în altă lume veseli, fericiţi, şi ar bea şi morţii, dacă ar putea! Beau pacienţii înainte de operaţie, beau şi oratorii, şi profesorii la catedră, şi elevii în recreaţii, şi poliţiştii în timp ce dirijează circulaţia, şoferii ciocnesc cîte un păhărel cu agenţii de circulaţie pe la stopuri.
        Celor ce sînt criticaţi foarte aspru în şedinţele de analiză, care sînt sancţionaţi, retrogradaţi, concediaţi, blamaţi, înfieraţi, demascaţi, degradaţi, părăsiţi de neveste sau soţi, celor arestaţi, celor urmăriţi, judecaţi, ca şi nevrozaţilor, nebunilor, tembelilor, bolnavilor de tot felul, nedreptăţiţilor, seduselor şi abandonatelor, sinucigaşilor (rămaşi în viaţă!), singuraticilor, netalentaţilor, melancolicilor incurabili, inadaptabililor, ghinioniştilor, lunatecilor, impotenţilor li se oferă porţii suplimentare de lapte, ca să poată suporta mai uşor stările deosebite în care se găsesc.
        Uimitor şi de necrezut este însă faptul că toate, dar absolut toate calităţile euforice ale laptelui se menţin şi în derivatele acestuia; mănînci o felie de pîine cu unt şi începi imediat să te simţi mai bine. După cafeaua cu lapte fredonezi uşor şi execuţi mici paşi de dans. După iaurtul din pauza de unsprezece, simţi nevoia să-ţi săruţi şeful direct. La prînz, la cantină, faci un adevărat chef cu mămăligă cu brînză şi smîntînă şi-ţi vine să zburzi şi să zbori printre mese de fericire. Seara, un pahar de lapte bătut sau mai multe îţi creează o stare de entuziasm irezistibil, împărtăşită de întreaga familie strîns unită; soţi, copii, bunici, socri, cuscri, naşi, mătuşi, şi nimeni nu se duce la culcare dacă nu joacă cel puţin o bătută sau o sîrbă, spre bucuria vecinilor de la etajul inferior. Foarte căutate sînt prăjiturile cu frişcă, îngheţatele sau caramelele cu lapte. Tinerii îşi invită iubitele numai la cofetărie şi e de-ajuns un cataif cu frişcă sau două ca perechea să se simtă bine, să se înveselească, să se spargă toată gheaţa şi să plece strîns îmbrăţişaţi. Laptele acesta are şi alte efecte miraculoase. La tribunale toţi vecinii ce vin să se judece pentru diferite pricini, soţii ce se grăbesc să divorţeze uitînd de copii, fraţii şi surorile ce se ceartă şi se judecă pentru cîteva perne şi o plapumă rămase moştenire sînt trataţi de către avocaţi cu diferite produse lactate şi toţi pleacă fericiţi, îmbrăţişaţi, uitînd de orice ranchiună sau pricină. De asemenea, la masa de tratative pentru interzicerea experienţelor atomice, generalilor şi diplomaţilor li se serveşte un caimac gros din lapte de oaie, care face ca imediat să le joace ochii în cap de bucurie, să se prindă de mînă şi să danseze strîns lipiţi tangouri şi foxtroturi pătimaşe. Invidioşilor, intriganţilor veninoşi, ranchiunoşilor li se administrează injecţii cu zer rămas de la laptele de oaie şi imediat se vindecă, scapă de venin şi încep să se bucure şi de succesele prietenilor lor!
        Totul e minunat pe planeta Rubicondia! De un singur lucru să aveţi, însă, grijă; nu cumva să aduceţi cu voi în rachetă băuturi alcoolice, că vă trimit imediat înapoi pe Pămînt şi nu mai apucaţi să mîncaţi nici măcar un castronel de iaurt din minunatul lapte de pe Rubicondia.

(Perpetuum comic ’85, pag. 123)